I articui

[PDF]
Intal furlan a son trê fatis di articul:

• l'articul definît;
• l'articul indefinît;
• l'articul dimostratîf.

Formis dal articul definît

numar	feminin	masculin
singolâr	la	il, l'
plurâl	lis	i

Pal feminin singolâr la lenghe normalizade e scrîf dome che la forme la, dulà che intal ûs si le cjate un grum ancje la forme l' denant di vocâl:

la aghe / l'aghe

Par altri ancje la lenghe normalizade e permet di lei cence a.

Intal masculin singolâr par solit si le dopre la forme il, ma se la peraule che i ven daûr e tache par vocâl, si le dopre la forme l':

il cjan, il fûc, il tei

l'ors, l'aur, l'ûf

Altris formis dal articul definît a son:

numar	feminin	masculin
singolâr	le	lu, al, el
plurâl	les, las, li	ju

---

Formis dal articul indefinît

numar	feminin	masculin
singolâr	une	un
plurâl	Ø	Ø

Spieli:
Tu viodis une frute a zuiâ.
Tu viodis un frut a zuiâ.
Tu viodis frutis a zuiâ.
Tu viodis fruts a zuiâ.

---

Formis dal articul dimostratîf

numar	feminin	masculin
singolâr	chê	chel
plurâl	chês	chei

L'articul dimostratîf - che lu clamin ancje adietivâl - al è ben cognossût pe lenghe romene. Cetantis voltis al è facultatîf e pal furlan i lenghiscj no lu àn ancjemò studiât.

Spieli:
Chei alts a zuin ben di basket.
To fradi chel piçul al à trê agns.
Al è chel plui fuart di ducj noaltris.
Chês dôs a son par voaltris.
Chei di Feagne a rivarin tart.
Chel che al pense nol fale.
Cuâi ti plasino? Chei verts.