Furlan di Praghe

Il funtôr sintatic

(clamât ancje "pronon aton subiet pleonastic")

[PDF]
Lis formis finidis dal verp furlan a son scuasit simpri cumbinadis cuntun elementut aton, che timp indaûr al jere un pronon aton. Cumò, par altri, chel elementut al à pierdût la funzion pronominâl. La sô funzion chê gnove e je in pratiche chê di judâ a interpretâ la struture sintatiche de frase.

Par chel o propon di clamâ chel elementut funtôr sintatic, ancje se lis gramadiis fintremai cumò lu àn clamât pronon (aton, subiet, pleonastic).

Chi sot le cjatais une tabele cun dutis lis formis libaris dal funtôr sintatic, ven a stâi chês formis che si lis metin denant dal verp. Lis formis che si tachin daûr dal verp a puedin sei un tic diviersis e a menin dongje fenomens fonosintatics. Par chel lis tratìn lì dai paradigmis verbâi.

Formis libaris
persone nominatîf gjenitîf datîf acusatîf locatîf istrumentâl riflessîf
I sing. o Ø mi mi Ø Ø mi
II sing. tu Ø ti ti Ø Ø ti
III sing. fem. e indi, 'ndi
ind, 'nd
int, 'nt
i le i parie si
III sing. masc. al indi, 'ndi
ind, 'nd
int, 'nt
i lu i parie si
I plur. o Ø nus nus Ø Ø si
II plur. o Ø us us Ø Ø si
III plur. fem. a indi, 'ndi
ind, 'nd
int, 'nt
ur, i lis i parie si
III plur. masc. a indi, 'ndi
ind, 'nd
int, 'nt
ur, i ju i parie si

No + funtôr

La negazion no si le met simpri denant dal funtôr:
No lu vûl viodi.
No ju cognòs.
No si capìs.

Se il funtôr al scomence par vocâl a, e, o, la vocâl e cole:
Cun te no feveli!
No son i pacs che o spieti.
Marie no ven.

Atents: no + al = nol
Stiefin nol ven.

Se il funtôr al scomence par vocâl i, u, la vocâl inte pronunciazion e passe a semivocâl:
No i plâs. /noj/
No ur conte nuie. /nowr/


Ultime version: al prin di Dicembar dal 2003

*Furlan di Praghe *glossaris *No dome lenghe *Giorgio Cadorini *Univerzita Karlova v Praze