Intal furlan la apofonie e va daûr di cuatri principis:
Posizion toniche di fonde |
Posizion atone |
Esempli |
---|---|---|
o | u | bolie : bulî |
ue | u o |
scuegnie : scugnî puedie : podê |
ua | u | duarmie : durmî |
ie | i e |
piel : pilice viele : veglone |
e | i | tegnie : tignî |
Lis alternancis che o vês intal scheme chi parsore no son obligatoriis. A son plui frecuentis in cierts dialets, par altri si cjatin di mancul intes peraulis cultis.
Posizion toniche di fonde |
Silabe fuarte |
Esempli |
---|---|---|
u | û | cusie : e cûs |
o | ô | crodie : e crôt |
ue | û | vuelie : e vûl |
a | â | fasie : e fâs |
e | ê | bevie : e bêf |
i | î | disie : e dîs |
Biel che pes consonants disore l'infuarciment al sedi automatic, pes consonants l e r a son doi grups di lidrîs, che une volte a vevin une inficje divierse, ma che cumò no si viodin lis disferencis (ven a stâi che il paradigme diviers al è stât lessicalizât).
Se si cognòs il latin, si pues rivâ a proviodi lis alternancis. Se intal latin la consonant e jere ugnule, intal furlan si infuarcìs, se no no mude.
Consonant | Esempli | Peraule latine |
---|---|---|
R | cjare : cjâr | CARAM |
RR | cjarut : cjar | CARRUM |
RN | cjarnate : cjar | CARNEM |
L | valie : e vâl | VALET |
LL | biele : biel | BELLAM |
Il câs di cjarnate : cjar nus fâs viodi che cualchi volte nus jude a savê il paradigme ancje la lenghe furlane, che in altris formis e pues conservâ la consonant che si è pierdude intal finâl. Un altri câs al è chel di duarmie : e duar.
Atents! Visaisi che cuant che une peraule e finìs par vocâl + r, inte koinè si le pronunce simpri fuarte. Cussì cjâr, cjar e cjar intal scheme a si pronuncin compagns.
A si cjatin vocâls fuartis ancje fûr de silabe finâl des peraulis, ma inta chel câs par solit no si lu segne cu l'acent dopli. Al è il câs dal o di zenoli, che al contraste cul o flap di zenoglut.
Ultime version: ai 12 di març dal 2002
*Furlan di Praghe *glossaris *No dome lenghe *Giorgio Cadorini *Univerzita Karlova v Praze